Am venit dintre stele

9 12 2013

Ei dragi moșului

Mulți oameni sunt pe pământul ista, da’ nu toată lumea vrea să se comporte rațional si omenește din pricina resurselor care le par a fi limitate… resursele și… a timpului. Timpul… aista parcă nu iaste niciodată destul pentru a te bucura de micile placeri pe care le pot obține. Și de plăceri ai nevoie în viață că alfel n-ai cum să vezi lumina…  iară acești oamenii mici, fug din plăcere în placere, mereu căutănd pe aceea care îi va face să resimtă măcar în parte plăcuta lumină divină. Dară ei nu fac decât să alerge după următoarea plăcere pentru că fuga le ține mintea ocupată și astfel nu-și vadă disconfortul și urâțenia propriei existențe, iară făcând asta se îngloadă din ce în ce mai tare…

Fuga… acesta are multe feluri de a se arăta și nu e prezentă numai la oamenii mici, ci și la cei care au trecut câteva trepte de întelegere… Pentru că sunt destui din cei care înțeleg că cel mai mare trebuie să spele picioarele celui mai mic, de fapt asta e una din plăcerile vieții. Fiind frate ori soră  mai mare și știind mai multe despre lumea în care trăiești, una din datoriile pe care singur ți le impui e să ai girjă si să-ți protejezi fratii mici de problemele pe care ei încă nu le văd… să-i ții inocenți pănă când vor fi pregătiți să înfrunte viața pe propriile picioare… curate. N-ai ajuns să fi cu fruntea-n lumină fără ajutorul fraților tăi mai mari, acum ai crescut, e rândul tau să dai mai departe.

Înțeleg că uneori poate fi greu, că acuma, poate, îți aduci aminte de lumi mult mai curate și că acestea te atrag puternic. Aici în lumea asta, poate te simți străin, ca si cum ai fi dintr-o altă lume. Dară să vrei “înpoi” însemnă să vrei să te întorci în timp la lumea ta, mai bună, dar uiți una mică: evoluția nu merge de-a-ndoaselea, ea întotdeauna merge înainte, iar în momentul în care te împotrivești ei îmbătrânești și mori… mori pentru a renaște într-o altă formă, dar repornești de pe o treaptă mai jos… vedeți voi frații mei, voi ați venit în lumea asta “inferioară” pentru că ea e cea care vă poate oferi șansa de avansare mai bine de cât ar fi făcut-o propria voastra lume astrală, aici sunteți mai de ajutor decât ați fi în propria voastră casă… Să pleci de aici, “acasă”, ar însemna să te dai o treapă mai jos… lumea aceea de lumini, curată e inferioară.. pentru tine! Pentru că numai astă lume îți oferă ȚIE șansa de a avansa(tu te afli în locul cel mai bun avansarii tale spirituale)… acesta e motivul pentru care o lume atât de primitivă e superioară lumilor tale dintre astre… Pentru cei care se simt veniți din stele întrebarea mea e următoarea… cum vrei să te reîntorci acasă, cu fruntea sus, cu conștiința împăcată că ai făcut tot din ceea ce ția stat în putințe, ori vrei să te-ntorci cu frunte-n pământ și coada-ntre picioare…

Mulți dintre noi uită că perfecțiunea nu se află “acolo” între stele, “atunci” când eram printre ai mei, ci AICI, ACUM… iar dacă aici și acum e pe planeta Pământ, însemnă că te afli la locul perfect, în timpul perfect! Iară pentru voi frații și surorile mele care a-ți uitat pentru ce-ați venit în lumea asta, vă las acest mic îndemn:

Mângâiați viața cu atingerea existenței voastre… și totul va fi bine🙂

Lupul Șchiop


Actions

Information

2 responses

10 12 2013
Ralu Daniela

Nu am cunoscut până la tine un lup atât de profund! Toți venim din stele, fără excepție. Din câte cunosc vii aici din 2 motive: unu) să-i ajuți pe ceilalți; doi) să evoluezi în sensul de a-ți reaminti ce ești și să depășești erorile care le-ai făcut eoni de timp. Cei de la unu) își aduc, probabil, mult mai repede aminte ce misiune personală au. Indiferent de poziție, lumea nu a fost dată în grija nimănui. Este adevărat, când ai prima întâlnire cu duhul/scânteia divină/ etc.-nu-contează-cuvintele tău, urmează o etapă curioasă: da, și acum ce fac? Dacă nu treci cu bine de acest prag, cu adevărat, sunt oameni care se izolează și se îmbolnăvesc de cea mai grozavă boală sufletească: dezamăgirea. Însă, duhul știe ce face și nu te lasă… viața ți se schimbă în așa direcție încât iubești tot, căci totul din raza percepțiilor îți arată cât de Viu ești. Mulțumești și unui parameci, și unui fir de nisip, și unei flori, și unui lup șchiop… că există în ,,lumea” ta.
Mai am o singură remarcă! Ni s-a inoculat imaginea sfinților care sunt perfecți în manifestare și în interior. Și eu am țiuit ca un aparat fără viață, știi și tu aparatul cardiac Tiiiiiiiiii, nu greșeam, mă străduiam și mi-am dat seama că-s moartă de vie🙂 Pentru mine sfinții se pot ienerva, mănâncă melci sau scoici, fac dragoste cu iubita, tot ce fac oamenii sau exact ce le spune inima lor frumoasă… însă, ei nu uită decât foarte puțin timp de ei înșiși. Ei sunt pe frecvența duhului… și mi se pare mie că în asemenea stare de prezență vie toate câte le faci au o savoare de nu ai mai pleca de pe aici…
Concluzie: în această viață, aici și acum, voi face totul să fiu umană, să iubesc tot ce mi s-a dat, să mă bucur se sus/jos, râs/plâns, negru/alb, etc astfel încât de va fi să aleg din nou, să aleg cu iubire a rămâne în Legea Iubirii și nu Legea cauzei/efectului în vigoare pe aici. Mintea umană pentru mine înseamnă mintea care separă, aleg mintea lui Dumnezeu fiind în trup de carne! Deranjez cu asta? Sigur, nu!
Oricum intenția e a mea, decizia, însă e la Altcineva… așa că, Lup Alb, poate ne vom mai întâlni🙂 !!!

Like

10 12 2013
Ralu Daniela

Nu știu de ce am scris Lup Alb… cred că ,,șchiop” este un atribut forțat, nerealist… doar un văl… doar o cheie de control…🙂 glumesc🙂

Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: